Fascinaţia şi secretele masoneriei

Recent, la Editura RAO, a apărut, în două volume, lucrarea „Istoria masoneriei moderne”, de Alex Mihai Stoenescu.

• Actorul Alan Rickman: „Există o voce interioară care-ți spune întotdeauna ce ar trebui să faci”
• Christian Dior, maestrul haute couture. „Îngrijirea este secretul eleganței reale”

De secole, Masoneria fascinează lumea cu riturile, ritualurile şi istoria ei. S-a scris enorm pe marginea acestui subiect, dar cea mai mare parte din ce s-a scris e de-a dreptul maculatură, fabulaţii. Ceea ce a făcut ca subiectul să fie în continuare fascinant. Orice nu e cu noscut şi înţeles sperie şi fascinează.

De aceea considerăm apariţia acestor două volume semnate de istoricul Alex Mihai Stoenescu un eveniment editorial – o apariţie necesară şi benefică. Numele autorului, chiar dacă în parte controversat, impune: a publicat o remarcabilă Istroie a loviturilor de stat din România, în cinci volume, a scris mult despre revoluţia din 1989, despre România postcomunistă, ca şi despre holocaust. De un enorm succes s-a bucurat „Armata, Mareşalul şi evreii”, chiar dacă a fost criticată, între altele, pentru „afirmaţii globalizante” privind „vinovăţia” evreilor.

În „Istoria masoneriei moderne” Alex Mihai Stoenescu abordează cam tot ce este important din acest subiect. Lucrarea este un tratat de istorie care reprezintă o sinteză amplă multidisciplinară asupra subiectului. Vreme de trei ani, între 2006 şi 2009, istoricul a pregătit materialul şi planul lucrării, apoi, vreme de alţi ani, într 2010 şi 2012, a elaborat lucrarea şi a supus-o spre analiză, observaţii şi corecturi specialiştilor de nivel academic. Unul dintre aceştia, academicanul Răzvan Theodorescu scrie, în capitolul Referinţe de la finalul celui de-la doilea volum: „Voi spune de la început că ampla lucrare a lui Alex Mihai Stoenescu dedicată masoneriei – istoriei sale tradiţionale şi istoriei ideilor masonice – îmi apare ca o reuşită intelectuală totală. Pentru prima oară în literatura ştiinţifică românească o abordare istoriografică obiectivă, informată – erudică chiar – , critică şi exhaustivă vine să lămurească un fapt de istorie a civilizaţiei despre care s-a scris o literatură imensă.” În plus, mai subliniază referentul, autorul este neimplicat polemic în vreun fel.

Să-l lăsăm pe Alex Mihai Stoenescu să explice:

„Existenţa în lumea modernă a Masoneriei/Francmasoneriei nu poate fi ignorată sau, pentru omul inteligent, pusă în rândul ciudăţeniilor naturii umane. Este de mult un fenomen social cu implicaţii în mentalitatea şi comportamentul oamenilor şi cu rădăcini adânci în istoria civilizaţiei. Cercetarea apariţiei, evoluţiei şi istoriei tradiţionale sau factuale a acestei organizaţii a fost mereu un subiect de interes pentru istorici, deoarece modificările de comportament şi abordările progresiste ale personalităţilor implicate în diverse evenimente istorice şi identificate ca fiind iniţiate în Masonerie au condus la concluzia că în loja masonică se petrece ceva cu impact asupra modului de gândire. Iar acesta se prezintă ca foarte apropiat unor idealuri umane generoase, pe care societăţile diferitelor epoci istorice, în ciuda a tot felul de violenţe politico-militare petrecute în timp, nu au încetat să le enunţe şi să le promoveze.

Privirea de ansamblu a istoricului care a terminat cercetarea şi chiar scrierea operei despre Masonerie poate genera diferite percepţii profesionale sau sentimente, concluzii şi convingeri cu titlu personal; fundamental pentru el este măsura în care transmite obiectiv şi onest către cititor interpretarea profesionistă a informaţiilor şi nu se lasă furat de anumite trăsături ale Masoneriei: logica sa distinctă, caracterul rezervat al ritualurilor sale seculare, absenţa reacţiilor la numeroasele atacuri publice la care este supusă, liniştea şi metoda cu care îşi iniţiază membrii într-un tip de gândire şi de existenţă numit viaţă masonică.”

Textul integral al acestei recomandări de lectură este disponibil aici.